Intimitatea este un subiect de importanță tot mai mare în lumea modernă, dar, în ciuda interesului tot mai mare în jurul acestui termen, este încă dificil să îl delimităm printr-o definiție exactă datorită naturii sale foarte subiective.
Cu ocazia de a fi invitați să fim speakeri la un eveniment organizat de MindsHub în cadrul inițiativei HealthEdu, care are ca scop discutarea unor astfel de tematici și dezbaterea lucrurilor nevorbite, am propunem un model menit să ne ajute să incardrăm astfel de subiecte de natură personală într-o manieră mai obiectivă, pentru a putea fi discutate.
Pentru a face acest lucru, recomandăm cititorului să se familiarizeze mai întâi cu modelul celor 4 cadrane al lui Ken Wilber („The 4 Quadrant model”), care vă ajută să înțelegeți mai bine diferitele perspective din care se poate vedea orice aspect al experienței umane.
Wilber (2017) explică faptul că fiecare cadran reprezintă o perspectivă (sau o dimensiune) și că toate fenomenele posedă aceste dimensiuni. Se poate privi orice obiect, eveniment sau ființă atât din interior, cât și din exterior, în forme individuale și colective. Fiecare dintre ele are adevăruri foarte diferite dar la fel de reale, afirmații de valabilitate diferite și abordări sau metode diferite prin care pot fi accesate.
Una din marile problemele care stau la baza felului în care omenirea abodează realitatea este faptul că aceste dimensiuni sunt rareori realizate împreună, în ciuda faptului că ele constituie baza tuturor disciplinelor, convingerilor și experiențelor umane – fapt care garantează practic o înțelegere parțială, fragmentată, limitată , prejudiciată și părtinitoare asupra sinelui și asupra realității.
Pentru a înțelege mai bine acest lucru, haideți să ne gândim cum ar putea fi privit domeniul medicinei din perspectiva celor 4 cadrane. Mai jos, acest concept este ilustrat pe scurt și poate, bineînțeles, să fie extins:
Trecerea diferitelor concepte, subiecte, experiențe, relații și așa mai departe prin perspectiva celor patru cadrane ne permite să înțelegem mai bine subiectul abordat scăzând riscul de a deveni părtinitori, deoarece face mai ușor să recunoaștem influențele pe care le-a imprimat cultura asupra noastră și ne ajută să identificăm punctele oarbe pe care le avem.
Să ne întrebăm acum la ce se referă intimitatea. Deși recunoaștem că este un subiect complex și nu trebuie să se limiteze la o simplă definiție, propunem următoarele explicații pentru claritate:
Intimitatea se referă la capacitatea de a fi sincer atât cu tine însuți, cât și cu ceilalți, în abordarea unor subiecte de natură “dificilă” (adică aspecte personale, experiențe sexuale, traume etc.).
Astfel, am convenit că intimitatea se află la un nivel sănătos atunci când diferența dintre cine crezi că ești și cine te prezinți că ești este mică.
Având în vedere acest lucru, voi prezenta în continuare un model care să poată fi folosit pentru a structura mai ușor multiple aspecte, ținând în evidență perspectiva, cauza sau fundalul la care ne referim.
Modelul Cartesian bidimensional pentru relaționarea perspectivelor de tematici
Am convenit asupra a trei teme principale care vor fi discutate – societatea, moartea și sexul. Fiecare subiect poate fi abordat din trei perspective diferite: 1) modul în care părinții / familia / profesorii noștri văd subiectul și modul în care ne-au învățat sau nu ne-au învățat să îl vedem, 2) modul în care prietenii și cercurile noastre văd și reacționează la subiect și 3) modul în care partenerul / partenerii noștri văd și reacționează la subiect și modalitățile prin care abordarea lor ne afectează (rețineți că modelul poate fi extins – iar temticile pot fi văzute și din alte perspective, cum ar fi din perspectiva diferitelor culturi, comunități , comunități online, grupuri sociale etc.). Modul în care oamenii din jurul nostru se referă la diferite aspecte lasă o amprentă profundă în modul în care ne formăm opiniile și sentimentele în privința lumii și, deși de multe ori este dificil să acceptăm acest lucru la început, noi toți am fost influențați și modelați de mediul nostru înconjurător. Cele mai multe dintre lucrurile pe care le facem și modurile în care acționăm pot fi urmărite înapoi la ceva ce am învățat din altă parte sau când am văzut că cineva face ceva (pentru noi sau pentru o altă ființă sau lucru). Există relativ puțini oameni care au creat sau au inventat ceva “singuri” – și chiar și ei au dobândit acele abilități și inspirație din partea profesorilor, a cărților, a celor dragi, a societății și a naturii.
Este timpul să acordăm mai mult credit influențeatorilor noaștri – atât celor care ne-au afectat în sens pozitiv, cât și în sens negativ – și să ne asumăm consecințele pe care aceste lucruri le-au avut asupra noastră. Este timpul să ne așezăm și să ne gândim la cine suntem și de ce suntem așa cum suntem, și să ne asumăm responsabilitatea pentru asta. Un punct de plecare ar fi să ne întrebăm de ce temele “tabu” sunt rareori discutate în familii și școli și să analizăm consecințele unei astfel de abordări. Este timpul să ne confruntăm cu problemele noastre, să găsim cauzele posibile care stau la baza lor (care pot fi comportamentul unei persoane, o situație, o experiență etc.) și să ne uităm la impactul pe care l-a avut asupra noastră (de la reacții la moduri de gândire, la frici, și la plăceri). În acest fel, vom putea începe un proces de vindecare și vom putea trece peste blocaje, iar astfel îi vom putea ajuta pe cei care se confruntă cu probleme similare să le rezolve și ei, și astfel să reparăm societatea în care trăim și să evităm transmiterea acelorași probleme generațiilor viitoare.
Acum că motivul pentru care constientizarea intimității este necesar a fost prezentat, mă voi întoarce la subiectele alese. După cum se poate observa, ele sunt subiecte destul de largi și destul dificil de abordat specific într-o conversație. Să facem un exercițiu și să le extindem – propun următoarele:
- Societate –> politică, religie, statut social, identitate, discriminare, stimă de sine
- Moarte –> boală, îngrijirea la sfarșitul vieții, frică, angoasă, durere, finitudine, reînnoire
- Sex –> iubire, abuz, rușine, durere, acord, plăcere, deschidere, obiectificare, performanță, stimă de sine, responsabilitate
Acum putem lua fiecare dintre aceste subtematici și le putem analiza din perspective diferite. Din cauza limitărilor unui astfel de articol și a unui astfel de workshop, voi aborda doar cele trei tematici principale dintr-o perspectivă mai generală și, din lipsa spațiului sau a timpului, unele ar putea părea aspre sau stereotipice, dar ele sunt prezentate astfel încât să încurăjeze dezbaterile și interogările.
Să începem cu societatea.
- Ce ne-au spus părinții sau profesorii noștri despre societate? Despre politică? Despre religie? Răspunsul ar putea fi destul de vag sau cel puțin părtinitor în direcția etnocentrismului, deoarece gândirea despre societate într-o manieră integrală necesită un anumit nivel de abilități de auto-cercetare și cunoștințe multidisciplinare, iar generația părinților noștri, datorită sistemului politic în care au crescut nu a fost foarte bogat în astfel de abordări. Același lucru s-a întâmplat părinților noștri într-o anumită măsură, deoarece părinții lor nu vorbeau despre societate și despre problemele ei și așa mai departe. S-ar putea, de exemplu, să ne fi spus că nu este bine să discriminăm (și chiar să creadă în acest lucru), dar dacă nu sunt conștienți de faptul că ei discriminează? Poate că ei ar putea spune că nu sunt sexiști și că nu este bine să fii sexist, dar de fapt tatăl dă mâna cu ceilalți bărbați când se întâlnesc cu alte persoane, iar pe femei abia dacă le salută. Sau poate când vorbesc unui bărbat și unei femei, se adresează doar bărbatului, iar pe ea abia dacă o privește din când în când în ochi, după care continuă conversația cu celălalt bărbat. Într-o societate în care aceste subiecte sunt evitate (poate că sunteți familiarizați cu atitudinea în cercuri sociale “hai să nu discutăm despre politică sau religie, conduce doar la ceartă”, )este mai degrabă imposibil să nu suferim cu toții de prejudecăți și discriminări. Cum pot părinții să-și educe copiii să nu discrimineze, când ei înșiși au fost discriminați și continuă să discrimineze prin comportamentul lor?
- Ce spun prietenii / colegii noștri / cercurile sociale despre societate? Cel mai probabil, în special în timp ce cresc, foarte puține. Deoarece părinții și profesorii nu abordează în mod activ aceste subiecte și deoarece singurul contact fără efort cu aceste probleme este prin știri și observații directe (sau câteva ore foarte abstracte de istorie sau educație civică), este destul de rar să dezvoltăm o personalitate activă și civic responsabilă și să devenim interesați de societate. De obicei, cercurile sociale sunt dezvoltate de circumstanță și nu de interes (cum ar fi colegii din liceu care rămân prieteni pentru distracția pe care o trăiesc împreună) și foarte rar astfel de cercuri se implică în activități de dezvoltare personală sau devin oameni responsabili din punct de vedere civic.
- Ce gândește partenerul nostru despre societate? Este de dorit ca un cuplu să fi discutat aceste aspecte, deși adesea acesta nu este cazul. De multe ori, oamenii sunt implicați într-o relație condusă doar de dorință și emoție și nu și-au definit în mod activ structura. O astfel de atitudine va conduce cel mai probabil la neînțelegeri, nereușite, certuri și frustrări.
Acum, haideți să mergem și mai adânc în a ne deconstrui ego-urile, să ne gândim la moarte – conceptul atît de îngrozitor pe care nimănui nu-i place să îl discute, dar care este practic singurul lucru de care putem fi siguri că ni se va întâmpla. Ca majoritatea oamenilor din cultura noastră și cultura vestică în general, suntem devastați atunci când moartea lovește și regretă că nu au spus sau nu au făcut ceva mai devreme și, de obicei, își regretă morții. Cu toate acestea, când aceștia erau încă în viață, preferăm să nu se gândim la moartea lor și ne comportăm ca și cum vor fi aici pentru totdeauna.
- Ce ne spun părinții / profesorii despre moarte? Cel mai probabil, de vreme ce trăim într-o țară creștină, am fost prezentați obiceiurilor de înmormântare a unei persoane decedate și poate că ni sa spus că, după ce murim, mergem în rai sau iad în funcție de acțiunile noastre. De vreme ce știința încă nu a venit cu un răspuns la ce se întâmplă după moarte, religia este aspectul societății care oferă o explicație. Din păcate, nu mulți oameni care s-au născut într-o familie sau națiune creștină (sau orice altă religie) practică acea religie și înțelege practică spirituală din spatele ei, și astfel religia în multe instanțe a rămas doar ritualurile exoterice menite să mențină tradiția în viață. Iar dacă aspectul esoteric al unui ritual este uitat, acest ritual nu mai aduce multă fericire sau împlinire în viața cuiva – mai ales în ceea ce privește moartea. De ce altfel am evita să vorbim despre moarte?
- Între prieteni și cercurile sociale, moartea este un concept mai puțin tabu decât în familie. Tinerii nu iau de obicei moartea în serios până când se întâmplă cu cineva apropiat, deoarece ni se spune că este ceva ce ar trebui să se întâmple când suntem bătrâni și avem tendința de a evita faptul că oamenii pot muri la orice vârstă.
- Într-o relație, partenerii de obicei nu vorbesc despre moarte sau nu discută serios despre implicațiile sale. Dar, în caz de deces, cel care rămâne în viață este, de obicei, cel mai devastat dintre persoanele afectate, împreună cu părinții decedatului, dacă este cazul, deoarece cel mai probabil și-au definit viața în jurul partenerului (sau copilului, în cazul din părinți). Acesta este un lucru despre care rareori vorbesc oamenii, dar noi toți ar trebui să fim conștienți întotdeauna de finitudinea noastră și a celor din jur și să găsim surse de simț și împlinire în viața noastră independent de parteneri sau copii.
Problemele legate de sex sunt destul de paradoxale – toți suntem născuți din cauza acestui act, totuși de multe ori ne este rușine să vorbim despre sex sau probleme legate de acest aspect.
1) Chiar și părinții noștri sunt stânjeniți să discute cu noi despre această temă, în ciuda faptului că sexul este actul de cauzalitate care a condus la propria existență – a noastră și a lor. Și chiar și dacă părinții discută despre sex cu copiii lor, aceștia rămân de obicei în partea tehnică, care explică nașterea și evită dimensiunile atracției, senzualității, plăcerii, consimțământului și abuzului. Copiii nu primesc o educație sexuală completă nici la școală, iar cei mai mulți învață de pe internet, unde, dacă nu știu să cerceteze în mod corespunzător (ceea ce sigur nu este cazul la vărste fragede, și rar este cazul mai târziu), pot lăsa pe cineva cu concepții greșite și prejudecăți. Datorită diferențelor anatomice și psihologice, de obicei femeile suferă cele mai multe consecințe ale acestei abordări, deoarece industria porno-mainstream se concentrează, în mare, asupra plăcerii și fanteziei bărbaților și nu are în vedere nevoile feminine de plăcere și de apropiere. Astfel, multe femei dezvoltă frigiditate sau dificultăți în atingerea orgasmului (ceea ce poate fi și rezultat ale diferitelor tipuri de abuzuri sau asalturi sexuale) și le este greu să se bucure de experiențe și relații sexuale plăcute.
2) Anumite aspecte ale sexului sunt de obicei discutate între prieteni, dar sunt mai degrabă tabu sau “indecente” în cercurile sociale mai largi. Mulți oameni râd sau reacționează într-o manieră relativ neobișnuită când acest subiect este abordat, ceea ce dovedește educația necorespunzătoare pe care au primit-o în ceea ce privește acest aspect. Bias-urile încorporează acest strat al societății – de exemplu, mulți percep ca fiind normal sau chiar de dorit ca un bărbat să aibă mai mulțe partenere sexuale, în timp ce o femeie riscă să fie etichetată dacă acționează în același mod. Problemele cu experiența plăcerii în timpul actului sexual sunt greșit înțelese și dificil de abordat, iar multe femei sunt rușinate să vorbească despre experiențele lor și să-și descopere și să-și exprime dorințele.
3) Relațiile includ, de obicei, sexul, dar există multe cazuri în care experiența sexuală se bazează pe prejudecăți și așteptări nerealiste. Există cazuri, mai ales la femei, care simt că au nevoie de mult mai mult timp pentru a simți plăcere și a atinge orgasmul și ar avea nevoie de preludiu prelungit și mai multă atenție, dar se simt stânkenite să le spună partenerilor. Multe chiar ajung să se prefacă că au orgasm, deoarece nu știu cum să se ocupe de această problemă sau să comunice dorințele lor și nu vor să îș rănească pe partener. Mulți bărbați se simt anxioși din cauza ejaculării premature și nu se angajează în alte practici sexuale, cum ar fi sexul oral, jocul cu degetul și jucării sexuale, iar multe femei rămân nesatisfăcute, ceea ce poate creea și mai multp presiune pe bărbați și se intră astfel într-un cerc vicios al nerezolvării problemelor. Există, de asemenea, multe tipuri diferite de orgasm care pot fi atinse și multe modalități diferite de a realiza acest lucru, dar acesta este un subiect atât de larg și va fi lăsat pentru un alt articol. Până atunci, sunt câteva articole care abordează unele dintre aceste aspecte: https://tonic.vice.com/en_us/article/neepb8/the-science-of-female-pleasure-still-needs-more-attention
- Chiar și părinții noștri sunt stânjeniți să discute cu noi despre această temă, în ciuda faptului că sexul este actul de cauzalitate care a condus la propria existență – a noastră și a lor. Și chiar și dacă părinții discută despre sex cu copiii lor, aceștia rămân de obicei în partea tehnică, care explică nașterea și evită dimensiunile atracției, senzualității, plăcerii, consimțământului și abuzului. Copiii nu primesc o educație sexuală completă nici la școală, iar cei mai mulți învață de pe internet, unde, dacă nu știu să cerceteze în mod corespunzător (ceea ce sigur nu este cazul la vărste fragede, și rar este cazul mai târziu), pot lăsa pe cineva cu concepții greșite și prejudecăți. Datorită diferențelor anatomice și psihologice, de obicei femeile suferă cele mai multe consecințe ale acestei abordări, deoarece industria porno-mainstream se concentrează, în mare, asupra plăcerii și fanteziei bărbaților și nu are în vedere nevoile feminine de plăcere și de apropiere. Astfel, multe femei dezvoltă frigiditate sau dificultăți în atingerea orgasmului (ceea ce poate fi și rezultat ale diferitelor tipuri de abuzuri sau asalturi sexuale) și le este greu să se bucure de experiențe și relații sexuale plăcute.
- Anumite aspecte ale sexului sunt de obicei discutate între prieteni, dar sunt mai degrabă tabu sau “indecente” în cercurile sociale mai largi. Mulți oameni râd sau reacționează într-o manieră relativ neobișnuită când acest subiect este abordat, ceea ce dovedește educația precară pe care au primit-o în ceea ce privește acest aspect. Bias-urile încorporează acest strat al societății – de exemplu, mulți percep ca fiind normal sau chiar de dorit ca un bărbat să aibă mai mulțe partenere sexuale, în timp ce o femeie riscă să fie etichetată dacă acționează în același mod. Problemele cu experiența plăcerii în timpul actului sexual sunt greșit înțelese și dificil de abordat, iar multe femei sunt rușinate să vorbească despre experiențele lor și să-și descopere și să-și exprime dorințele.
- Relațiile includ, de obicei, sexul, dar există multe cazuri în care experiența sexuală se bazează pe prejudecăți și așteptări nerealiste. Există cazuri, mai ales la femei, care simt că au nevoie de mult mai mult timp pentru a simți plăcere și a atinge orgasmul și ar avea nevoie de preludiu prelungit și mai multă atenție, dar se simt stânkenite să le spună partenerilor. Multe chiar ajung să se prefacă că au orgasm, deoarece nu știu cum să se ocupe de această problemă sau să comunice dorințele lor și nu vor să îș rănească pe partener. Mulți bărbați se simt anxioși din cauza ejaculării premature și nu se angajează în alte practici sexuale, cum ar fi sexul oral, jocul cu degetul și jucării sexuale, iar multe femei rămân nesatisfăcute, ceea ce poate creea și mai multp presiune pe bărbați și se intră astfel într-un cerc vicios al nerezolvării problemelor. Există, de asemenea, multe tipuri diferite de orgasm care pot fi atinse și multe modalități diferite de a realiza acest lucru, dar acesta este un subiect atât de larg și va fi lăsat pentru un alt articol. Până atunci, sunt câteva articole care abordează unele dintre aceste aspecte: https://tonic.vice.com/en_us/article/neepb8/the-science-of-female-pleasure-still-needs-more-attention
https://www.psychologytoday.com/us/articles/196912/intimacy-the-art-relationships
Rămâne responsabilitatea fiecăruia să se documenteze despre problemele sale, să se deschidă despre ele și să se dezvolte.
Aici este o listă de filme astistice care abordează tematici de natură erotică și probleme care pot apărea:
Filme erotice de calitate -1-
Quantum Civilization 